Când eram mic, îmi placeau foarte mult dinozaurii. La fel ca tuturor
copiilor din generația mea. Cel puțin cei interesanți (restu’ erau cu machetuțe).
Știam, desigur, mai multe decît ei. Fiecare ban pe care îl primeam se pastra
într-o pușculița pentru viitoarea enciclopedie despre dinozauri, astfel încât,
în vreun an, aveam cam 20 de asemenea cărți. Și da, spre deosebire de alții le
și citeam. Mi se părea de bun simț devenind un mic expert in tot ce murise acum
milioane de ani. Și totul începuse cu Jurassic Park.
Cam al treilea film pe care l-am vazut (probabil vreodată), Jurassic Park a
fost o nouă lume, deschisă pentru mine de cinematograful local. Am vizitat
această lume des, probabil de 50 de ori cel puțin, iar urmările le-am astept cu
mult entuziasm și nerăbdare. Din fericire pentru mine am avut ocazia de a citi
și cărțile, Michael Crichton (autorul Jurassic Park și Jurassic World),
devenind unul dintre preferații mei. În general când ai de-a face cu o poveste,
personajele ocupă primul loc. Empatizezi cu ei, triești alături de ei, ești una
cu ei de cele mai multe ori. Ei bine, în Lumea Jurassic Park (în oricare dintre
încarnările sale), n-am dat doi bani pe nici un personaj. Puteau bine să nu
existe, aș fi citit sau văzut cu aceeași plăcere orice legat de un parc cu
dinozauri în care lucrurile merg puțin cam prost.
Din motivele menționate mai sus, nu puteam decât să ma bucur, odată cu
anunțarea următoarei ecranizari și anume, Jurassic World. Și acum că l-am vazut
am păreri mixte. Mai degrabă spre rău decât spre bine...
Partea bună la Jurassic Park era că aveam de-a face cu dinozauri. Niște
nenea care sunt blocați pe o insulă din cauză că managementu’ nu s-a gândit la
potențialele probleme. Și asta se întâmplă când ai în vedere profitul. O dată.
Cînd ai de-a face și a doua oară cu dracu’ pe patru picioare cît blocu și
violent ca diavolu’ tasmanian pe steroizi, iei măsuri. Gen ai tancuri și
avioane la îndemână, gaze specializate și ONU pe speed dial. Dar nu, în
Jurassic World oamenii nu sunt pregătiți pentru nimic. Come on, people! Să dărâmi
dinozauri te descurci și cu armament de WWI. Poa să curgă inteligență din ei ca
din Einstein, cu 2 aghee și 4 obuze îi faci mici și pastramă de pe dealul
vecin. Avem drone militare în epoca asta la dracu’!!.
În plus au mai fost cel puțin 2 incidente până acum. Nu asiguri evacuarea insulei în caz de nașpa ? Și te mai și învârți pe ideea: “We spared no expense”! Alte probleme ? Să vedem...
În plus au mai fost cel puțin 2 incidente până acum. Nu asiguri evacuarea insulei în caz de nașpa ? Și te mai și învârți pe ideea: “We spared no expense”! Alte probleme ? Să vedem...
Avem pe bravul nostru expert in comportamentul dinozaurilor care antrenează
raptori. E singurul personaj relativ interesant și cu un pic de creier, dar nu
dă pe dinafară. Dino-Whisperer face cam toată treaba la drept vorbind, pentru
că restul sunt acolo complet aiurea și de umplutură. Povestea este fix ZERO!!!.
Ideea de bază e că au redeschis băieții un parc cu dinozauri tot unde a fost și
primul, dar ca să arate mai bine și să fie mai fain, au facut o chestie mare și
rea cu genetica lor smecheră. Și bine-înțeles că n-a mers treaba deloc pentru
că... Don't you know anything about science ? A, și denumire cretină. Indominus Rex, auzi. În fine, Rex asta nu
era bou și a evadat pentru că alții erau. Și teroare mare, căci îi halea pe
creștini și cum n-avea nimeni un tanc, măcar d-ăsta românesc, și-o luau pe
capete. Eu zic ca nu se numește tragedie ci darvinism, dacă e să luăm în serios
jucaria.
Pe partea de
non-story, filmul se prezintă bine. Dar ar fi ciudat să nu, deci nici asta nu e
un plus. După Lord of the Rings și Game of Thrones, efectele lor sunt la
capitolul de “decent” cel mult. Mă așteptam la mai mult sincer să fiu. Cu toate
astea, poate fi văzut… Altfel spus, nu regret ca am dat bani ca să-l văd. Doar că…
ar putut să mai lucreze la el.
Acestea fiind
zise, asteptăm cu drag Jurassic Wars, pentru că… în fine, fără spoilere.
Personal aș prefera un serial, ceva gen InGen Survivor sau How to train your
Raptor. Dar până una alta, să speram că descoperă și ăștia ceva tancuri sau
implanturi explosive. Sau măcar tunu’ cu apă… ceva prins în rășină ca să avem
ce pune la baston, dacă știți cum zâc!